Mirosul fixativului pricopsit mi-a adus aminte in creierii diminetii de gemul de caise pe care il mancam dimineata la Predeal. Ochii tiviti de somn, au vazut in oglinda diminetii drumul de dimneata mohorata cu burnita cetoasa, si caldura incaperii cu orez cu lapte. In Metrou un gurmand mirosea a amandina. Oamenii au mirosurile lor, dar oare cum ar fi sa mirosi mereu a amanadina? Ti se face oare greata?
