Cu talc si dichis
Scrieti un comentariu
E piesa care imi aduce aminte de liceu si mai ales de camera mea de acasa, de dupa-amiezi linistite de vara si de radioul(posturi bulgaresti) in surdina care intotdeauna se auzea la mine in camera. Chiar si acum posibil sa mearga:).E fantastic cum un astfel de madlenă a lui Proust:) a reintors toata adolescenta inapoi:)! Enjoy cause i am!
Eu si lautarii. Pe teren.
Scrieti un comentariu
Cu lautarul la nunta! Nu stiu ce m-as fi facut daca nu era domnu cu acordeonu(care nu se vede). De aceea postul e pentru Milii:)).
Scrieti un comentariu
“So long as people keep consuming piracy, rather than practising it – then capitalism won’t have a problem”. Chris Land
Si zic eu…daca am inlocui piracy cu privacy?..Cum e? E sau nu e?
Some like it hot…
Scrieti un comentariu
Argumentul mai este si de ordin muzical, explicand cum acest jazz initial, este unul care pastreaza in originea lui folclorica o proprietate a muzicii populare. In jurul anului 1910, pe vechiul ritm de rajtime (prima forma de jazz), albii ,in sanul carora se manifesta muzica rajtime a sclavilor negrii. Pentru a infrana monotonia de acompaniament sincopat (caracteristica rajtimeului), au adaugat acele opriri rebele, braksurile, pauze neasteptatea in corpul ritmic, si au dat nastere speciei de melody blue, o specie europeana moderna. Cu aceasta fuziune de aporturi muzicale atat ale negrilor cat si ale albilor, se desavarseste intemierea jazzului, datata la 1915, odata cu “Melodia magica”- “the Magic Melody”compusa de domnul J.Kern.
Specialistii relateaza despre adevaratul jazz, denumit “jazzul hot”, “cantat la cald”, adica acel jazz improvizat ( “o bucata de jazz nu se aude decat o data”).
(imposibil de gasit…aceasta “magica”….pe suport audio).(si….cine cunoaste stie…din sfortzarile mele academice nocturne…ultimele:)) ahahahahaha)
Nimic
Scrieti un comentariu
Cutia cu obiecte vechi si stricate ma relaxeaza oricad. Nimic nu o poate inlocui. Imi place sunetul de cuburi de gheata trantite pe ness. .. Orasul e plin de turisti in sandale.
Corporatia rachierilor si groapa de bordei in care se bea aprig!
Scrieti un comentariu
In vederea vanzarii bauturilor , boierii deschideau carciumi , fie la locurile unde se tineau targurile si balciurile, fie la drumurile mai frecventate. De exemplu, in ” Cartea Dumnealui Raducanu Tocilescu”, biv vel logofat, de alegerea ce au facut trupurilor de mosii Clejani si Cazanesti din sud Vlasca, a Dumnealui biv vel stolnic Alexandru Vilara la prigonirea ce avea cu satrarul Stavri, si cumnata-so Niculae pentru hotarul Cazanestilor”, datata din 15 noiembrie 1814, se vorbeste de “o groapa de bordei unde ar fi avut mosia Clajanilor carciuma“. In traditia satului se mentine locul acestei gropi. Unele scrieri sustin ca s-ar putea vorbi, pentu Bucuresti, inca din sec XVII, de CORPORATIA RACHIERILOR, cofetarilor, carciumarilor si povarnagiilor.
Scrieti un comentariu
Pur si simplu i se potriveste zilei asteia mai ceva ca o manusa….
